Nu am deloc răbdare, atunci când trag cu un aparat necunoscut, să bag mai întâi un film de probă, să experimentez la diferite diafragme, timpi de expunere, distanțe, fără nici un subiect.  Alex mi-a împrumutat un Flexaret, un aparat simpatic și frumușel, cehoslovac, de pe la mijlocul anilor 70, în format 6×6, fratele mai faimoaselor TLR uri germane, Și am tras două filme.