În cele 30-40 de minute cât am tropăit, vinerea trecută, prin Gara Basarab, am tras fix cinci cadre, între care unu îmi place foarte mult. Era o forfotă serioasă, un tren pleca, două veneau, oamenii erau grăbiţi, nedumeriţi şi uniţi împotriva frigului. Am fost relaxat ştiind că pe acolo nu mişună gardieni, jandarmi, însă am încercat să fiu cât mai puţin vizibil. Oamenii pleacă încărcaţi la ţară, şi nu se bucură întotdeauna să fie “filmaţi”, însă nu s-a ridicat nici o sprânceană înspre mine.