Nu e vorba doar de frigul ăsta, care mă tâmpeşte. Urăsc iarna pentru lipsa culorilor, a aromelor, şi în primul rând pentru că sunt dependent de natură. Nu mă atrage să fotografiez în culori sau peisaje, însă personal am nevoie de ele. Zilele astea o să postez câteva din fotografiile mele preferate în culori. Prima e făcută în Gorj, unul din locurile mult subevaluate în ceea ce priveşte frumuseţile patriei. În 2003 am mers într-un sat din Mureş pentru un articol despre un sat plin cu cuiburi de berze. După 2 ani am vrut să repet experienţa- mă fascinau berzele-, însă m-am gândit să vorbesc cu nişte oameni mai calzi, care eventual să cunoască şi limba română şi mi-am zis că un sat din sud s-ar potrivi. Am sunat la poliţia şi la primăria din Câlnic, dar singurul care m-a băgat în seamă a fost factorul poştal. Aşa că iată-mă cu prietenul meu fotograf Costin la poştaş acasă, înghesuiţi într-un pat, cu o puşcă de vânătoare la cap, aşteptând zorile. Pe la 5 dimineţa plecam la fotografiat berze, aveam Canon-ul manual, cu un obiectiv de 300mm, şi stăteam până seara târziu. Fotografia mea preferată e făcută la apus, oamenii au fost foarte prietenoşi, erau şi ei încântaţi de prezenţa păsărilor, m-au lăsta să mă urc pe casă şi de acolo am tras mai multe cadre. Articolul e de găsit aici. http://www.formula-as.ro/2004/634/acasa-1/in-gorj-cand-pleaca-berzele-5382