Într-o zi caniculară de iunie a anului trecut m-am prezentat la Green Hours pentru primul concert al zilei cu Taraful Rromak. Îi văzusem pentru prima oară cu câteva luni înainte la Tinerimea Română şi mă năuciseră, cu vocea puternică a Laviniei şi cu toată orchestra sunând ireproşabil. Muzicanţii gypsy au o rezistenţă fantastică, iar asta porneşte de la felul natural, organic în care fac muzică. Cei din fanfara din Zece Prăjini îmi povesteau mai demult cum cântau fără încetare câte o noapte şi o zi, asta după ce străbătuseră tot satul cu alaiul de nuntă. Nici cei de la oraş, “domniţi”, nu s-au schimbat prea tare. Lavinia mi-a zis că au stat toată noaptea la o nuntă, la 6 dimineaţa au pornit cu maşinile din Timişoara spre Bucureşti, au ajuns aici pe caniculă şi au avut acest prim concert după amiaza la Green Hours. Seara au ţinut un al doilea concert, La Motoare ( am renunţat la el în favoarea lui Tito and Tarantulas), iar a doua zi dis de dimineaţă erau invitaţi la o emisiune TV în direct. Şi concertele lor nu sunt te miri ce lălăială, ci muzică aprigă, intensă, sfârâie scena. Am postat fotografiile din iunie alături de cele de la Tinerimea pe site, aici http://iulianignat.ro/portfolio_gypsy.html