Într-una din nopţile trecute mă întorceam acasă cu bicicicleta ascultând “Caravan”, un album Kronos Quartet pe care m-am zgârcit să-l cumpăr, aşa că l-am dat jos. Părea un pic sinistru, cu violoncelul şi cu viorile pe străzile goale, asta până la piesa 4, când s-a pornit nebunia. A început ca o lăutărească simplă, apoi s-a transformat într-un soi de jazz turbat, cu solouri năucitoare de ţambal, vioară, acordeon. Da, “Caravan” este albumul în care Kronos Quartet îi au ca invitaţi pe Taraful Haiducilor, iar piesa asta fabuloasă, instrumentală, bineînţeles, mi-a arătat cât am greşit atunci când eram convins că forţa tarafului stă doar în baladele bătrânilor. Ajunsesem deja în cartier, dar am mai dat câteva ture până s-a terminat lunga melodie. Poate cei ce strâmbă din nas când aud de muzica ţiganilor s-ar putea gândi că dacă membrii unuia dintre cele mai celebre şi mai sofisticate grupuri de muzică contemporană sunt topiţi după Taraful Haiducilor, o fi totuşi ceva ceva cu el. Acum doi ani, când Kronos Quartet a concertat la Bucureşti, violoncelistul a vrut să viziteze Clejaniul, a mers acasă la Nea Culai şi a mâncat o ciorbă cu urmaşii acestuia. Una dintre fotografii este făcută la Sala Radio şi cealaltă la Clejani, în 2001, cu Nea Culai foarte mândru de nepoţeii lui.