Aşadar, Jazz.ro îl aduce din nou la Sala Radio pe Anouar Brahem, de data asta pe 27 octombrie. Mă bucur că, după succesul de anul trecut, organizatorii n-au sărit la Sala Palatului, ceea ce ar fi stricat tot chichirezu. Ce s-a întâmplat anul trecut, la concertul din  noiembrie, a arătat cât de important este locul atunci când vrei să faci o seară specială, memorabilă, nu doar să aduni oameni la grămadă ca să vinzi mai multe bilete. Plină ochi, în ciuda unei promovări delicate, Sala Radio a fost atunci ca o oază de bun simţ, în care oameni de un anumit tip au venit special pentru muzică, ştiind că acolo se va petrece ceva deosebit. Nu s-a şuşotit, n-au sunat telefoane, nu s-au băgat bliţuri, oamenii se umpleau cu muzică. A mai adormit câte unul, dar ce-i rău în asta? Cât despre mine, stăteam între rânduri, sprijinit de-un scaun, cu aparatul în braţe. Curând, mi-am reamintit de ce cred că muzica are uneori valenţe magice şi de ce este cea mai frumoase dintre arte. Concertul lui Brahem a fost de fapt o călătorie , cu tot cu miresme şi întâmplări. Aveam voie să fotografiem doar la prima piesă, dar asta a fost ca o briză, şoptită, n-am tras nici un cadru, s-ar fi auzit clămpănitul. Am tras în tot concertul vreo 7 cadre, când se auzea muzica mai tare sau când se aplauda.