Am apăsat PLAY destul de reticent, nu ştiam dacă voi rezista până la jumătatea noului disc Santana, apărut în primăvară. Pentru că precedentul, “Guitar Heaven”, era o învălmăşeală de cântece clasice rock, reinterpretate într-o manieră deloc interesantă, fără să spună nimic nou, iar celelalte erau o adunătură de piese scrise special pentru a prinde la tot poporul. De la manelişti cu pretenţii la directori de mari corporaţii. De aia nu mi-a plăcut nici concertul de la Bucureşti, de unde-i făcută fotografia, în iulie 2009, la Bestfest. Cu atât mai mare surpriza: “Shape Shifter” îl arată pe vechiul Carlos Santana, marele chitarist rock, şi nu acompaniator de vedete pop. Solouri, atmosfera fierbinte creată de pian, Hammond, percuţii, toată şmecheria de demult, în 12 piese instrumentale şi doar una cu vocal. Scrise aproape toate de Carlos Santana, care şi-a schimbat casa de discuri şi face eforturi să scape de eticheta pe care şi-a atârnat-o de ceva timp de gât.