Stones au susţinut sâmbătă seara ultimul dintre cele cinci concerte din miniturul “50 and Counting”. Astă vară, când li s-a propus să închidă probabil cel mai mediatizat eveniment din istorie, Olimpiada de la Londra, au refuzat politicoşi, spunând că nu sunt pregătiţi să urce pe scenă! Onoarea le-a revenit vechilor camarazi de la The Who. Asta pentru că nu merge şi aşa, dacă te bagi într-o treabă trebuie să iasă cum trebuie. Înaintea precedentului turneu, Stone repetaseră peste 80 de piese. Acum, pentru concertele aniversare, în afară de Jeff Beck, Sprinsteen, Clapton, au fost şi invitaţi din interior. Bill Wyman a urcat pe scenă la Londra, de două ori, iar Mick Taylor a fost invitat la toate concertele. Sâmbătă seară, Jagger l-a reţinut la poza de grup de final. Taylor e cel care i-a lăsat baltă înaintea unui turneu mondial pe la sfârşitul anilor 70, iar Wyman s-a cărat la începutul anilor 90. Cei rămaşi nu sunt nişte băieţi gingaşi, s-au ofticat urât şi puteau foarte bine să rămână aşa pe veci.
Avem şi noi o trupă care a serbat în decembrie 50 de ani. Am aflat absolut întâmplător, în timp ce eram la Club A, la lansarea lui Ilie Stepan. N-aş fi mers, oricum, am renunţat la concertele Phoenix de cinci ani, după ce de FIECARE dată, la FIECARE concert, sunetul cădea şi Covaci îi porcăia la microfon pe sunetişti. Am vrut însă să aflu a doua zi, de pe net, ce a fost la Ateneu, cine a fost pe scenă. Baniciu şi Costin Petrescu erau în Club A. Oare Kappl şi Mani Neumann au fost invitaţi? Nu, ei au păcătuit prea grav, se pare. N-am găsit nici o cronică de concert, habar n-am cine a fost la voce, la tobe, doar câteva de poze foarte slabe, comentarii de genul “au cântat alături de Grigore Leşe”, când în poze era Nicolae Piţiş, etc.

Fotografia-i făcută la Viena, în iulie 2006.