Ieri seară m-am întors, după o lună de pauză, în Gara de Nord. Nu s-a legat nimic, după 40 de minute nu trasesem nici un cadru. Azi de dimineaţă, la 6.30, eram acolo şi la 11 m-am desprins cu greu să plec. M-am simţit relaxat cu aparatul mecanic, uşor, la vederea căruia oamenii nu se aruncă pe burtă crezând că sunt filmaţi sau mitraliaţi cu noroi, cum se întâmplă cu F5 ul. Mă uitam la un bătrân masiv, cu şapcă de căpitan, ce stătea pe gardul de la capăt de linie. Aş fi vrut să-i fotografiez mâna pe care o ţinea pe baston, cu un tren în fundal. Era un cadru grozav. Dar între tren şi mână erau oameni, nu mergea. M-a văzut, mi-a zis ceva, n-am înţeles şi m-am apropiat. Credea că aparatul e un radio şi se întreba dacă-i de vânzare. Când a aflat ce e, a urmat una dintre cele două întrebări de care nu poţi scăpa. De la ce ziar sunt? 95% dintre cei cărora le spun că fac fotografii pentru mine nu înţeleg, cred că-i o păcăleală. El m-a crezut. Se întorcea la Suceva, în satul în care fusese veterinar. Acum, la 14 familii, câte rămăseseră, mai era un singur animal, o vacă. M-a întrebat dacă am şi fotografii porno. Am fost curios la ce l-ar ajuta asta, când are chiar acolo chioşcul de ziare cu aşa reviste. Mi-a zis că e sigur că ale mele ar fi mult mai interesante. Tocmai când îţi zici că nu te bagă mai nimeni în seamă, primeşti un astfel de compliment, şi tragi mândru aer în piept.

Fotografia-i făcută în iulie a.c pe Kodak T Max.