A fost probabil cea mai plăcută conferință de presă la care am participat. Nea Bobby și-a încheiat repetițiile și ne-a chemat la dânsul. Stătea în fund pe marginea scenei, iar ziariștii în jurul lui, între scenă și primul rând. Era ca un guru, blând, binevoitor, zâmbea, râdea, răspundea, de cele mai multe ori scurt. Ce muzică aveți în mp3? A înșirat tot felul de compozitori clasici. Nu știu prea bine ce s-a discutat pentru că mă preocupa mai mult să fotografiez. Cu câțiva ani în urmă, când Aurel Mitran îl adusese pentru prima oară în România, avusesem 2 minute de stat unul lângă celălat, doar noi doi. O singură întrebare. Dacă muncește pentru a ajunge la starea asta a lui, relaxată, atât de pozitivă, care se simte în muzică, sau pur și simplu vine de la sine. Ei bine, nici un stess.