S-a brodit cumva ca ăle mai bune concerte pe anul ăsta, după gustul meu, să se ţină la doar câteva zile distanţă, în aceeaşi organizare. După muzica atât de albă a lui Cohen, Macy Gray a adus tot ce are mai savuros muzica negrilor americani, cu greu îmi pot imagina un concert mai “FUNKEDELIC” într-un club. Din mai multe surse auzisem că Fratelli e un club ce duduie de fiţe, iar coada de la intrare şi faptul că Andreea de la Events îmi spusese că cu greu mi-a dat acreditare foto, pentru că cei de acolo nu vor vreun obiectiv îndreptat spre VIP urile prezente, păreau să le dea dreptate. Am mers în faţa scenei, unde câteva studente sau liceence erau pregătite de distracţie, şi, de altfel, tot clubul era plin cu oameni ce veniseră pentru concert, şi au creat o atmosferă grozavă. I-am zărit şi pe Eddie Neumann cu Luiza Zan, am vorbit a doua zi cu ea şi îi plăcuse şi ei la nebunie. După concert din difuzoare a început să ţipe muzica lui Ray Charles, oamenii s-au încins la dans..Nu ştiu cum e în Fratelli de obicei, dar în seara aia a fost grozav. Plus sunet bun, lumini, spaţiu cât cuprinde. Mi se spusese că am voie să trag primele trei piese, am stat chiar în buza scenei, după a doua piesă a venit un tip să-mi spună că de fapt era voie doar primul cântec, dar a fost atât de onorabil încât mi-a zis să merg mai în spate şi poate o să se facă că nu mă vede. Am apreciat modul său de abordare. Am fotografiat din spate tot concertul, încercând să-i evit pe cei doi băieţi de-ai casei care se tot benoclau prin public, dar nu s-au luat de mine, şi pe un tânar domn spectator într-o cămaşă albă, scrobită, care la 5 metri în faţa mea stătea cu mâinile întinse deasupra capului, într-un delir artistic, pentru a filma concertul cu un ditamai telefonul mobil. Chestie care mi s-a întâmplat la mai multe concerte. Şi nu înţeleg, oamenii aceştia sunt atât de naivi încât să nu înţeleagă că îi deranjează pe cei din spatele lor, care în loc de artist văd două mâini şi un ecran de telefon? Şi oare chiar merită ca în loc să te bucuri de concert să îţi amorţească mâinile pentru o înregistatre video de o calitate atât de jalnică înc


ât nu te vei mai uita la ea vreodată?
Nimic cenuşiu, gri, în acest concert
- October 2, 2009
- No Comments
Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on telegram
Telegram
Share on pocket
Pocket
Share on email
Email