Joi dimineata m-am vazut la Cafe Rendez-vous cu un tip de care mi-a fost dor si care asta primavara m-a facut cateva zile sa stau cu inima cat un purice. Nu l-am mai vazut de la concertul de Craciun de la TNB, apoi acum o luna m-a sunat sa ma intrebe cum se ajunge la Garana. Am crezut ca vrea sa stea cateva zile la aer de munte, dar nu, avea un concert acolo. Ar fi putut sa concerteze bine mersi in orase, dar el a mers si a cantat la Simleul Sivaniei, Garana, indiferent cat de departe era si de cat de greu se ajungea. “Mosule, sunt mort de somn” au fost joi primele lui cuvinte, inainte de o serie de vreo trei ore de interviuri pe care le-a dus la capat fara sa clipeasca. Poimaine, pe 8 octombrie, la Polivalenta se tine marele concert de revenire in Bucuresti. Eram un pic incordat cu privire la interviul cu intreaga trupa Iris, de obicei evit sa vorbesc cu mai multi oameni odata pentru ca nu prea spune nici unul mare lucru, doar chestii oficiale. In 96 am facut un astfel de interviu cu ei, la lansarea discului “Luna Plina”, si daca nu mai baga Cristi o gluma, o poveste, cred ca ar fi iesit destul de sterp. Faza buna de data asta a fost ca am prins un moment de confuzie generala, cand fiecare facea altceva si am stat la o masa doar cu Cristi si cu Nelu Dumitrescu, un tip destul de vorbaret, asa ca a iesit mai mult o discutie decat un interviu . Articolul apare joi in “Formula AS”. Le-am dat sa-mi semneze coperta albumului meu preferat, ” Miraj”, care a aparut pe CD alaturi de celelate discuri ale loc, chestie senzationala, de cand tanjeam dupa primele lor trei albume. Nu prea fac fotografii la conferintele de presa, dar aici intervirile s-au tinut afara, asa ca am tras  cateva colore pentru revista. Aici insa va arat altele, ca pentru gusturile mele dubioase.