M-am bucurat când am văzut afişul  spectacolului din 7 noiembrie, pentru că  fotografiasem cu mare plăcere prima ediţie a “Stars of XXI Century”, din februarie. Nu înţeleg însă de acelaşi afiş,aceeaşi fotografie, acelaşi concept, ca şi în cazul Iris, doar sunt spectacole diferite. Sala este oricum plină ochi… Ca şi în februarie, am mers la  gala de balet ( mulţumiri Elenei Manolescu) încă de la repetiţii, am stat câteva ore, partea bună e că te poţi învârţi peste tot şi să găseşti unghiuri inaccesibile în timpul spectacolului, aia proastă că s-ar putea ca în partea a doua a showului să cam rămâi fără energie. Ai crede că artiştii se relaxează în jacuzzi la hotel pentru efortul de seara, dar ei stau toată după amiaza la probe, teste de lumină, muzică, etc, uneori se ajunge la ora spectacolului şi nu e gata. La unul dintre spectacolele lui Joaquin Cortes de anul trecut, el şi cu ceilalţi artişti încă mai puneau lucrurile la punct pe scenă când au început să intre spectatorii în sală, deşi omul spusese clar să nu se întâmple asta. Cortina nu s-a urnit din loc, aşa că a trebuit să plece în culise. Acum s-a tras cortina grea şi, cu câteva minute înainte de începerea showului, toţi balerinii erau acolo, în spaţiul întunecos, cu o lumină gălbuie, dintre cortină şi pânza de fundal,  făceau tot soiul de piruete , mişcări de încălzire, într-o tăcere totală. Erau ca nişte păpuşi mecanice dintr-un turn cu ceas, doar că ceasul era chiar la mâna ta. Un album cu fotografii din februarie se găseşte pe site, la DANCE.