În octombrie 2000 am fotografiat “Athenaeum”, un spectacol memorabil. Câteva sute de oameni au rămas pe afară, Sala Palatului era arhiplină, atmosferă de mare concert, efervescenţă, se simţea ceva special în aer. Pe scenă ae îmbinau foarte fluent diferite acte, artişti mari, Johnny Răducanu cânta cu Minculescu “Love of My Life” şi “You Shook Me”, Ţăndărică cu Nelu Dumitrescu implicaţi într-un prelung “Bolero”, Adrian Pintea recita pe un solo a lui Valter Popa, Cristi arunca de la loje frunze alături de Felicia Filip, etc. Am scris un articol de-o pagină despre concert, ilustrat cu fotografii color, şi după câteva zile am primit un telefon de la Irina Prosan, căreia îi ştiam fotografiile cu vedete de prin reviste. Mi-a spus că lui Cristi i-a plăcut foarte mult o fotografie de-a mea şi că, dacă se poate, ar vrea s-o cumpere. Uau, ce m-am bucurat! Ţin minte exact unde eram când am primit telefonul. Cu Cristi mă întâlnisem în vara lui 2000, în culisele unui concert de la Mangalia, i-am spus respectuos cine sunt, etc, el a zis “Hai, mă Iuli, ce, nu ştiu?”. OK, făcusem un interviu cu toată trupa cu 3-4 ani înainte, când lansaseră “Lună Plină”, dar nu credeam că mă mai ţine minte. Mai apoi aveam să aflu adevărata faţă a  memoriei năucitoare a lui Cristi. Anul trecut, de pildă, m-a întrebat dacă mai am acelaşi număr de telefon. “Da, sigur”. “Adică 07……” Am rămas paf, nu mă mai sunase de 3 ani! Mă întorc la sfârşitul lui 2000. Ne-am întâlnit, i-am făcut cadou fotografia, am făcut o serie de fotografii noi pentru coperta revistei, un interviu lung, şi am rămas prieteni. Şi, după 10 ani, în noiembrie 2010, m-am ales cu o altă fotografie dintr-un concert Iris de la Sala Palatului, la lansarea albumului “12 porţi”. Să ne trăieşti, Cristache!