În seara asta, la Teatrul Odeon, are loc premiera oficială a noului spectacol semnat de Dragoş Galgoţiu. Am avut plăcerea să-l fotografiez la avanpremieră, duminică, şi când scriu “plăcerea” chiar la asta mă refer. E al patrulea spectacol al său pe care-l fotografiez, după  “Portretul lui Dorian Gray”, “Hamlet Machine”, Epopeea lui Ghilgamesh” şi de fiecare dată sunt încântat de trucurile, de ideile grozave ale sale în plan vizual. Şi mai e ceva legat de acest regizor: anul trecut, după ce a văzut fotografiile mele de la “Epopeea lui Ghilghamesh” ( http://www.iulianignat.ro/portfolio_circus.html), mi-a scris un mail care a contat foarte mult pentru mine. Pentru că e-n regulă, fac treaba asta pentru mine, mă implic, e pasinea mea, dar dacă o fac NUMAI pentru mine, e un pic cam de rahat. Pentru că finalitatea unei fotografii este să atingă pe cineva, să deschidă o portiţă, să creeze o oareşce emoţie. Şi când răspunsurile, feedbackul, nu-şi fac apariţia, ai un uşor gust amar. Şi atunci, poc!, vine un astfel de mesaj, care nu neapărat îţi hrăneşte orgoliul, ci îţi aminteşte că are un sens ceea ce faci, că mai e cineva în lumea largă care chiar îţi înţelege cu adevărat şi-ţi apreciază încercările.